Colaborare: Recomandări de lecturi școlare.

Acum ceva timp am văzut că Anastasia de la Lumea văzută cu sufletul că ar vrea să facă o colaborare cu cei dintre noi care vor: fiecare dintre cei care participă a primit o clasă căreia trebuie să îi întocmește o listă de lecturi (de 5 cărți), recomandate pentru școală sau nu. Am zis că e musai să particip și eu, așa că m-am ales cu Recomandări pentru clasa a 11- a.

Eu o să vorbesc strict despre recomandări de-ale mele, căci de recomandări școlare nu știu prea multe.

1. Elevul Dima dintr-a șaptea de Mihail Drumeș.

Eu consider că această carte este mult mai potrivită pentru clasa a 11-a căci adolescenții din carte au 17-18 ani și poți înțelege mult mai ușor și mai bine sentimentele lor atunci când ești mai matur.

Cartea este despre Dima care se duce pentru prima dată la școală în România (până atunci învățând ori acasă ori în alte țări). El trece prin multe peripeții, experimentează sentimente foarte frumoase și învață că viața de licean este mai mult decât a toci zilnic lecțiile, ci a trăi și clipa.

2. Divergent de Veronica Roth

Deși o puteți citi la orice vârstă, o recomand și celor de clasa 11-a. Puteți evada de la toată agitația într-o carte foarte frumoasa care o să vă învețe foarte multe lecții de viață.

În prim plan o avem pe Tris, o fată care trăiește într-o lume divizată în facțiuni. Ea alege Neînfricarea, surprinzându-i pe toți cu îndrăzneala și curajul ei. De aici aflați voi 😉 .

3. Mândrie și prejudecată de Jane Austen.

Pe aceasta nu am citit-o încă, dar e o carte care sigur atrage atenția cititorilor.

„Astazi nimeni nu o poate ignora pe domnisoara Austen. Ea este mai infloritoare ca oricand. Cartile ei figureaza pe listele de bestselleruri, ecranizari ale romanelor sale nu contenesc sa apara pe micul sau marele ecran, intr-un vartej de baluri, calatorii cu trasura, plimbari prin paduri primitoare. Ea provoaca simpatii feministe, identificari romantice, nostalgia parcurilor tematice, reinsufletiri ale spiritului epocii georgiene, aprecierea conservatorilor, aprobarea marxistilor, omagii literare, abordari critice deconstructiviste. Omagiul marelui public este egalat pe deplin de aprecierile criticilor. Aceasta renastere pe frontul criticii, care dureaza de mai multe generatii, isi da intalnire acum cu popularitatea generala, post-moderna, a scriitoarei, cu revirimentul clasic al citatelor din operele sale. Aparent retrasa fata batrana din Chawton, careia ii displacea orasul Bath, evita maritisul, isi ascundea scrisul cand incepea sa scartaie usa si lucra cu migala pe placute de fildes de doi inchi, a devenit un obiect al idolatriei universale, spre incantarea celor mai diferiti lectori.“ – Malcolm Bradbury4. Jane Eyre de Charlotte Bronte

   Nici pe aceasta nu am citit-o dar m-am gândit că este o recomandare bună având în vedere că este un clasic.

Dupa o copilarie dificila, marcata de saracie si lipsuri, tanara Jane Eyre devine guvernanta la Thornfield Hall, castelul unui gentleman bogat, Edward Rochester. Cu timpul, cei doi incep sa se apropie, discuta, se infrunta, invata sa se respecte reciproc si, in cele din urma, se indragostesc unul de altul.    Jane intrevede posibilitatea unei vieti linistite, insa un adevar cumplit iese la lumina, parca pentru a-i dovedi ca nu poate fi fericita, ca nu poate sa aiba parte de dragoste si sa scape de soarta ce i-a fost harazita. Rochester pare sa ascunda un secret teribil: o prezenta amenintatoare bantuie castelul sau intunecat.    Roman al unei iubiri patimase care infrunta adversitatile pentru a-si implini destinul, „capodopera unui geniu”, cum il numea William Makepeace Thackeray, Jane Eyre continua sa-si impresioneze si astazi cititorii prin abordarea profunda a unor teme cum ar fi diferentele de clasa, sexualitatea si religia in Anglia victoriana de la mijlocul secolului al XIX-lea, fiind considerat unul dintre cele mai bune romane din literatura engleza.     Fragment din roman:     “Ti-am spus, cititorule, ca invatasem sa-l iubesc pe domnul Rochester. Nu puteam sa-mi inabus acest sentiment numai pentru ca el nu-mi mai dadea nici o atentie, pentru ca putea petrece ceasuri intregi in preajma mea fara sa intoarca macar o data ochii spre mine, pentru ca vedeam cum pe gandurile sale pusese stapanire o fata din lumea mare, careia nu i-ar fi placut nici macar sa ma atinga in trecere cu poala rochiei ei si care, atunci cand ochii negri si poruncitori ii cadeau din intamplare asupra mea, isi intorcea repede privirea ca de la un lucru prea de rand pentru a fi luat in seama. Nu puteam sa nu-l mai iubesc doar pentru ca eram sigura ca se va casatori in curand cu fata aceea, pentru ca citeam in fiecare zi in purtarea domnisoarei Ingram o incredere mandra in ce priveste intentiile lui fata de dansa; pentru ca in fiecare ceas descopeream la domnul Rochester un fel de curtenire care, desi foarte degajata si dand impresia ca mai mult se lasa asteptata decat asteapta, era totusi fermecatoare prin insasi nepasarea ei si irezistibila prin chiar mandria ei.    Toate aceste lucruri nu puteau nici izgoni, nici raci dragostea, desi multe ar fi putut aduce deznadejdea si – dupa cate socotesti tu, cititorule cu atat mai mult, naste gelozia, daca o femeie ca mine ar putea totusi avea indrazneala sa fie geloasa pe una ca domnisoara Ingram. Nu, nu eram geloasa, sau cel putin nu eram decat foarte rar; suferinta mea nu putea fi talmacita prin acest cuvant. Domnisoara Ingram era mai prejos de gelozia mea; era prea inferioara spre a mi-o trezi. Iertati-mi acest aparent paradox, dar exact asta vreau sa spun. Era foarte aratoasa, dar nu era naturala; avea o infatisare frumoasa, multe talente stralucite, dar sufletul ii era sarac si inima stearpa: nici o floare nu crescuse de la sine pe acest pamant; nici un rod liber, natural, nu-l desfata prin fragezimea lui.”

5. Inima mea și alte găuri negre de Jasmine Warga

Aceasta este o carte foarte frumoasă despre iubire, prietenie și motive să trăiești. Un must-read pentru toți.

Aysel, o adolescenta de saisprezece ani pasionata de fizica, este obsedata sa-si planifice sinuciderea. Cu o mama care nici nu o poate privi fara sa se cutremure, colegi rautaciosi si un tata a carui crima a dat peste cap micul oras, Aysel este pregatita sa-si transforme „energia potentiala” in neant.    Este doar o problema, insa: Aysel nu e convinsa ca are curajul s-o faca singura. Dar odata ce descopera un site cu o sectiune care se cheama Parteneri pentru Sinucidere, Aysel crede ca a gasit solutia: un adolescent cu pseudonimul FrozenRobot (aka Roman), bantuit de o tragedie de familie, isi cauta si el partener.    Desi Aysel si Roman nu au nimic in comun, in scurt timp ajung sa-si gaseasca fiecare locul in viata distrusa a celuilalt. Pe masura ce planul lor de sinucidere incepe sa capete contur, Aysel se intreaba daca intr-adevar vrea sa mearga pana la capat. In cele din urma, ea trebuie sa aleaga intre dorinta de a muri si incercarea de a-l convinge pe Roman sa traiasca, pentru a-si descoperi „energia potentiala” impreuna. Numai ca Roman ar putea sa nu se lase convins.    Fragment din romanul „Inima mea si alte gauri negre” de Jasmine Warga:    „Se freaca la ochi si casca. Aparent, FrozenRobot nu functioneaza prea bine diminetile. Nu sunt sigura la ce ora vom merge sa ne sinucidem, dar imi notez in minte sa nu care cumva sa sarim de pe stanca mai devreme de 9 dimineata.    — Infractiunea unu: te-ai dat cu prea mult deodorant.    Se afunda in scaun, lasandu-si capul pe spatar.    — Nu m-am dat deloc cu deodorant.    — Ma rog, cu ce te-oi fi dat. Mirosi ca un brad de Craciun.    Isi miroase tricoul, tragand de el.    — In fine… Si a doua infractiune?    Strang volanul mai tare.    — A doua. Asta e mai grava.    — De asta mergem noi acuma la inchisoare? Cati ani am primit ca sentinta? Imi pare rau sa te dezamagesc, dar nu cred ca voi mai fi mult prin preajma ca s-o ispasesc…    Ignor sarcasmul lui.    — M-ai facut sa am o intalnire plina de sentimentalisme cu maica-ta. La naiba. Inca o intalnire din asta, de parca primele nu au fost de ajuns. In mod clar, ar trebui sa faci inchisoare pentru asta.    — Sentimentalisme?    Roman se intoarce sa ma priveasca. Nu sunt obisnuita sa mai am pe cineva in masina. Mereu uit cat de micuta este, cat de mica pare cand cineva de pe scaunul pasagerului se apleaca spre tine, cand conduci. Daca mi-as intoarce si eu obrazul, ne-am atinge fetele. Ma trag cat pot mai departe de el si imi sucesc gatul sa privesc pe geamul meu.    — Da, sentimentalisme.    Imi indrept spatele, ca sa pot sa ma uit la drum, in fata. Nu e ca si cum as putea conduce pana la inchisoare tinand capul indreptat in partea opusa celei in care sta el.    — Si nu te preface ca nu stii despre ce vorbesc. Mi se frange inima sa fiu in preajma ei. E atat de amabila.    Pufneste pe nas si scutura din cap.    — Chiar nu o stii pe maica-mea.”

Acestea fiind spuse, sper că v-a plăcut articolul meu și că o să treceți și pe la ceilalți. O să vă las aici articolele lor pe măsură ce apar.

Eu am fost Iuliana și ne vedem în curând cu un nou articol! ❤️😘😘

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s